„Pierdut în nor…”

„Cloud computing”-ul are la baza ideea de a oferi in mod transparent servicii hardware și software distribuite care sa satisfacă nevoile de calcul ale utilizatorilor finali la un preț cât mai mic, nesacrificând calitatea și siguranța…

Este pe buzele tuturor, deși e încă un concept nu foarte clar chiar și pentru profesioniștii în IT, este abordarea secolului XXI a modului în care vom interacționa cu serviciile informaționale și de calcul, „Cloud computing„-ul (nu exista încă o traducere corecta în limba romana, putem însa da o aproximare care va stâlci în același timp limba romana și înțelesul conceptului și anume: calcul în nor) are la baza ideea de a oferi în mod transparent servicii hardware și software distribuite care sa satisfacă nevoile de calcul ale utilizatorilor finali la un preț cât mai mic, nesacrificând calitatea și siguranța.

Conceptul de „cloud computing” are la baza trei concepte moderne anume :

  • IaaS (Infrastructure as a Service – infrastructura ca un serviciu) – IaaS oferă consumatorului infrastructura hardware ca un serviciu; în loc de a cumpăra servere, calculatoare de a investi într-un centru de date și echipamente de rețea, clienții pot alege externalizarea acestora către companii care ofera acces la funcționalitatea acestor echipamente, contra unui cost calculat în funcție de utilizarea serviciului.
  • PaaS (Platform as a Service – platforma software ca un serviciu) – PaaS oferă consumatorului o platforma software integrata cu module (funcționalități) generice pe baza cărora se poate realiza tot ciclu de dezvoltare al unui produs sau serviciu software într-un timp scurt și cu costuri minime
  • SaaS (Software as a Service – software ca un serviciu) – SaaS este un model de dezvoltare a produselor/serviciilor software, în care furnizorul serviciului oferă o licența direct către utilizatorul final sau către terți, prin care se pun la dispoziție pe o perioada determinata funcționalități software (aplicații, platforme, servicii).

Faptele :

Orice firma, indiferent de localizare și număr de angajați are procese interne specifice la nivelul departamentelor. De exemplu, în cadrul unui departament de resurse umane, este nevoie de o evidența a angajaților, în cadrul departamentului de contabilitate este nevoie de o supervizare a cheltuielilor s.a.m.d. .

Soluția la acest tip de probleme a fost data de apariția unor tip-uri specializate de software numite ERP (Enterprise Resource Planning – planificarea resurselor întreprinderii); din nefericire aceste produse software sunt relativ complex de realizat și inițial au necesitat investiții importante din partea companiilor; cheltuielile cu implementarea și mentenanța acestui tip de software nu au fost deloc neglijabile. Mai mult, companiile s-au dezvoltat, au avut nevoie de funcționalități din ce în ce mai complexe, funcționalități ce trebuiau integrate în sistemul informațional existent, apărând costuri suplimentare cu implementarea de câte ori se modifica ERP-ul inițial. In cele din urma, se ajungea la înlocuirea completa a produsului prin cumpărarea altui produs echivalent care îndeplinea cerințele actuale ale companiei.

Nu mai trebuie sa menționez faptul ca în hardware, evoluția este mai mult decât dinamica, mereu apar sisteme de calcul mai ieftine, mai performante cu un consum mult mai mic de energie. Pentru a tine pasul cu ultimele noutăți o companie ar trebui ca sa își investească 150% din profit în infrastructura lucru care bineînțeles nu este posibil.

Pornind de la aceste fapte au apărut diferite metode mai mult sau mai puțin mediatizate și înțelese, prin care se urmarea reducere a costurilor, în principal bazate toate pe externalizarea proceselor de afaceri ale companiei care nu constituiau core-ul (inima) afacerii principale a companiei. De exemplu, companiile mari au preferat sa externalizeze serviciile de dezvoltare a software-ului în alte tari din cauza costurilor mult mai reduse. Aceste metode au avut un succes parțial, deoarece core-ul (procesele de afaceri de tip management și operaționale) necesita funcționarea unor întregi departamente auxiliare (procesele de afaceri de suport) și existenta unei infrastructuri costisitoare.

[…]

Tendința :

Evoluția accelerata a tehnologiei informaționale și mai ales explozia serviciilor de comunicații (fixe și mobile), au creat baza abordărilor inovative din ultimii ani în realizarea de software; aplicațiile software nu se mai vând ca altădată, locul lor fiind luate de serviciile online; în spatele acestei abordări exista rațiuni de ordin economic, politic și social influențate de tendința de globalizare.

Concluzii :

Următorii ani vor fi decisivi în privința impunerii pe piața de software a „cloud computing”-ului (un comentariu răutăcios : criza economica globala are un rol esențial în acest lucru, rol pozitiv, deoarece a determinat o reevaluare a cheltuielilor marilor corporații multinaționale).

va urma prin completari si revizuiri…